Războiul Rece

Terorismul este o metodă de luptă politică prin recurgerea la violență, asasinate, sabotaj, atentate cu explozie. Se recurge la aceste mijloace pentru a resturna o putere legală atribuindu-se o activitate represivă.

Terorismul a fost practicat şi de grupuri cu orientări ideologice diferite, îndreptându-se spre obiective mai generale şi, deseori, alese la întâmplare (bombe în localuri publice, sechestrarea unor persoane nevinovate).

Terorismul nu este o apariție recentă în istorie, este apărut sub formă modernă în secolul al XIX-lea. În Rusia s-au înmulțit atacurile teroriste,una dintre cele mai importante astfel de acțiuni a fost asasinarea țarului Alexandru al II-lea, în a doua jumătate a secolului XIX-lea.

Războiul Rece este termenul general pentru conflictul politic, militar și strategic după 1945 dintre aliații occidentali, conduși de Statele Unite, de o parte și statele comuniste conduse de Uniunea Sovietică , de cealală parte . Altă sursă specifică de tensiune a fost asupra controlului armamentului atomic.

Planul Brunch prin care Națiunile Unite ar fi trebuit să preia controlul asupra armelor atomice. Brunch insista ca toate țările să renunțe la dreptul de veto în Consiliul de Securitate cu privire la rezoluțiile cu privire la armele nucleare.

Sovieticii refuză categoric însă vin cu răspunsul de a contrapropune distrugerea tuturor armelor nucleare, iar după ce acest lucru s-ar fi întâmplat, ar fi trebuit instituit un mecanism de control.

Sovieticii cer să existe paritate a forței nucleare, fie americanii să își distrugă propriul arsenal. Americanii refuză, iar sovieticii își construiesc propria bombă atomică în august 1945, problema controlului internațional asupra armelor stagnează.

Fenomenul poate fi interpretat în trei viziuni:

1.Prima, viziunea ortodoxă sau tradiţională este complementarăTeoriei Ameninţării Ruseşti și accentuează cauzele legate de politica sovietică.

2.A doua, legată de Teoria Imperialismului American, este viziunea revizionistă, legată de politică externă a SUA.

3.Ultima variantă îi aparţine lui John Lewis Gaddis, este numită viziunea postrevizionista, şi accentuează că nu a exista o cauză unică a Războiului Rece .

România în timpul Războiului Rece

În 1945 România se situa în tabară învinse, cu consecințe politice și economice . Plasarea sa în zona de influență a U.R.S.S. a fost una decisivă pentru evoluția regimului politic după 1947.
Regimul comunist a scos țara pentru o jumătate de secol din rândul națiunilor democratice. România a susținut poziția Moscovei în criza iugoslavăă și cea maghiară în 1956.

Declarația de la 1964 România respingea planul Valev lansat de U.R.S.S, țării noastre îi revenea rolul de furnizor în produsele agricole, distanța față de puterea sovietică se va accentua
.
România devine primul stat socialist cu care Germania stabilește relații 1967. În 1968 România va refuza să participe la intervenția militară a trupelor de la Tratatul de la Varșovia în Cehoslovacia, un moment semnificativ în detaşarea ţării de politica Moscovei, fiind apreciată admirativ de politicienii vremii.

În prezent Statele Unite ale Americii ocupă numărul 1 în lume, ca forță militară, a doua țară este Rusia, care și fără arme nucleare tot pe locul 2 se menține. România se află pe locul 56, înaintea Ungariei, Greciei sau Bulgaria, dar nu în cele din urmă Etiopia .